luni, 25 august 2014

O patanie

Sa va povestesc ce mi s-a intamplat in seara aceasta.... cum unii asa-zisi domni care nu mai sunt chiar pe creaca lor si nici la prima tinerete incearca sa agate fete pe strada.

In jurul orei 21 m-am dus la magazinul alimentar de peste drum sa cumpar o portocala. Mama si unchiul meu erau pe banca din fata blocului, stateau la aer curat si ma asteptau pe mine de la magazin ca sa mergem acasa. Erau oameni pe straduta pe care locuiesc, nu era chiar pustiu. Am facut aceste mici precizari ca o mica introducere a ceea ce urmeaza.  

Am fost la magazin, am cumparat portocala si, la intoarcere, in fata blocului meu, aud in spatele meu o voce barbateasca care ma saluta..."Sarutmana!"... Crezand ca este unul din vecinii mei, raspund cu un "Buna seara!" politicos si intorc capul sa vad cine m-a salutat.... 

 - " Ce faceti?", ma intreaba un barbat pe care imi dau seama ca nu-l cunosc...
 - " Va cunosc de undeva? Ca nu-mi dau seama de unde sa va iau.... Nu va recunosc" , raspund eu. 
Il vad cum zambeste, se uita la mine si ingama ceva de genul "Pai nu ma cunosti..." ( mai balmajeste ceva de neinteles pentru mine) si incepe sa mearga pas la pas cu mine...
- "Lasa-ma domne in pace, nu te cunosc, nu vorbesc cu barbati necunosti pe strada, vezi-ti de treaba", ii raspund categoric si maresc pasul ca sa ajung mai repede in fata scarii unde locuiesc, acolo se aflau mama si unchiul meu....
Dar nu, nu si nu, respectivul nu se lasa, o tinea pe a lui si meargea dupa mine...Intinde mana spre mine ca sa se prezinte:
- " Eu sunt Alin. Pot vorbi acum?!!!!!!!!"...., el.
"Asta e cu capul".....ma gandesc eu.
- "Nu, lasa-ma in pace!"
- "Eu vin de la piata acum!"
"Hai ca e buna asta"..., gandesc eu.
L-am depasit si il aud pentru ultima data data intrebadu-ma:
- "Pot vorbi acum?!!!!!!".... 
"Asta e si mai buna", imi zic eu, "asta nu e cu toate tiglele pe casa".
- "Nu!!!!!, ii raspund eu.

Si exact in acel moment pasesc pe alea scarii unde locuiesc eu....Nu a venit dupa mine, nu a indraznit sa intre pe alee, probabil si pentru ca mai erau si alti oameni acolo (mama si fratele ei) si l-am vazut cum a plecat mai departe. 
Mama si unchiul meu, crezand ca il cunosc, m-au intreabat: "Cine e? Cu cine vorbeai?"

-"Un Nebun...s-a luat de mine pe strada si nu mai scapam de el". Si le-am povestit rapid intamplarea.

Unchiul meu s-a ridicat in picioare, s-a uitat dupa el si mi-a spus: 
- "Nu am stiut eu ce se intampla, am crezut ca vorbesti cu vreun vecin, ca ma luam imediat de el!"

Intamplarea este a mea, am tras atunci o mica sperietura, mi-am revenit destul de repede...., dar concluziile va las sa le trageti singuri.