joi, 25 februarie 2010

Povestiri haioase!

Lectura placuta!

Cum ar trebui sa fie viata

Cel mai necinstit lucru, in viatã, este modul in care aceasta se terminã. Adicã, ceea ce vreau sã spun este ca viata e grea. Si-ti cam ocupã tot timpul. Si la sfarsitul vietii ce obtii? O moarte. Asta ce-i, un bonus?

Eu cred cã ciclul vietii e de-a-ndãrãtelea.
Ar trebui întâi sã mori, sã te dai la o parte. Apoi sã mergi sã locuiesti într-un azil de bãtrâni. Esti dat afarã de acolo pe motiv cã esti prea sãnãtos, te duci, îti iei pensia, apoi, când începi sã lucrezi, primesti un ceas de aur în prima zi de lucru.
Muncesti patruzeci de ani pânã când devii suficient de tânãr ca sã te bucuri de pensionare. Te-apuci de bãut, mergi la bairame, si esti gata pentru Liceu. Mergi apoi în scoala Primarã, devii un copil, te joci, n-ai nici o responsabilitate, devii bebelus.
Apoi si mai mult, îti petreci ultimele nouã luni plutind cu toate facilitãtile cum ar fi încãlzire centrala, bai, room service, dupã care termini totul într-un orgasm!!
Amin


Descoperiri

Barbatul a descoperit ARMELE si a inventat VANATOAREA,
Femeia a descoperit VANATOAREA si a inventat Victimele=Barbati.

Barbatul a descoperit CULORILE si a inventat PICTURA,
Femeia a descoperit PICTURA si a inventat MAKEUP-ul.

Barbatul a descoperit LUMEA si a inventat CONVERSATIA,
Femeia a descoperit CONVERSATIA si a inventat BARFA.

Barbatul a descoperit JOCURILE si a inventat CARTILE DE JOC,
Femeia a descoperit CARTILE DE JOC si a inventat DATUL IN CARTI.

Barbatul a descoperit AGRICULTURA si a inventat MANCAREA,
Femeia a descoperit MANCAREA si a inventat DIETA.

Barbatul a descoperit PRIETENIA si a inventat DRAGOSTEA,
Femeia a descoperit DRAGOSTEA si a inventat CASATORIA.

Barbatul a descoperit FEMEIA si a inventat SEXUL,
Femeia a descoperit SEXUL si a inventat DURERILE DE CAP.

Barbatul a descoperit COMERTUL si a inventat BANII,
Femeia a descoperit BANII... si atunci s-a dus naibii totul !



Universitatea Politehnica Bucuresti
Se spune ca s-a petrecut la politehnica in Bucuresti.

Studentii aveau examen, dar, nemergand la cursuri nici macar nu-si cunosteau profa. Un grup de studenti asteptau si ei...
Vine o tipa faina cu un sal in jurul gatului, iar unul din studenti zice:  
- Iata vine un sol de pace c-o naframa-n varf de batz.
Si toti se prapadesc de ras. Se uita tipa atent la ei si intra in sala.
Studentul in fapta:
- Waw! Am pus-o! E profa. Sigur ma pica.
Dar isi incearca totusi norocul si intra in sala. Cand sa traga biletu` cu subiectu`, profa intreaba:
- Tu esti Mircea?
- Eu sunt doamna. Dau acum sau vin la toamna?!


sâmbătă, 20 februarie 2010

Gatiti...cu grija!


Potrivit anuntului acesta, studentii din camin sau cei care locuiesc intr-un camin de nefamilisti, au ajuns in asa hal incat sa manance pisici, caini, soareci sau alte animale de genul asta. Eu stiu ca e criza, dar avem si noi mandria noastra si... o anumita scarba cand ne gandim ce gust ar avea aceste animale daca le-am gati!

Ce chestie! Sa nu mai gatim animale vii! Pai, logic, ele sunt vii inainte sa le mancam, nu? Gaina e vie, o alergi putin prin curte, o prinzi si ii tai gatul (iar acum e moarta si buna de gatit, nu?) si o preparam sub diferite forme. Au innebunit oamenii.


duminică, 14 februarie 2010

Prima data!

Azi am gatit si mancat pentru prima oara in viata mea GULAS. I-am auzit pe altii povestind despre gustul nemaipomenit al gulasului sau am vazut in diverse emisiuni culinare cum se gateste acest fel de mancare. Si vroiam si eu!!! :(( Vroiam si eu sa servesc, macar o gura ca sa-mi fac pofta:((, dar.... a trebuit sa treaca cativa ani ca sa se intample asta. Si, astazi, finally, am mancat gulas. A  fost extraordinar de gustos! M-am lins pe botic de bun ce a fost si mi-am zis sa impartesesc cu voi acest lucru! Sper ca nu v-am facut pofta!:))

P.S.: Am inteles ca mirosea foarte frumos pe scara blocului de la gulasul meu. :))

vineri, 12 februarie 2010

Blogul....pe scurt!

Un blog (prescurtat de la expresia engleză web log, jurnal pe Internet) este o publicaţie web ce conţine articole periodice sau şi cu actualizare neîntreruptă, ce au de obicei caracter personal. Ca regulă actualizarea blogurilor constă nu în modificarea textelor de până acuma, ci în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuţiile fiind afişate în ordine cronologică inversă. Acest gen de publicaţii web sunt în principiu accesibile publicului larg.

Dacă la început blogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut unelte (programe şi metode) care să automatizeze acest proces. Utilizarea unui astfel de software bazat pe browser este acum un aspect obişnuit al blogging-ului.

Există mai multe platforme pentru bloguri, dintre care amintim: Wordpress (cea mai cunoscută şi folosită platformă de blogging), Blogger etc.

Scopul blogurilor variază foarte mult, de la jurnale personale şi până la arme publicitare ale campaniilor politice, ale programelor media sau ale diferitelor companii comerciale. De asemenea, ele variază şi în funcţie de autor - de la unul singur la o comunitate întreagă. Blogurile pot constitui şi o sursă importantă de venituri pentru cei care le administrează.

Multe bloguri permit vizitatorilor să lase în urmă (să posteze) comentarii, care sunt şi ele publice, creându-se astfel o comunitate de cititori centrată în jurul blogului; alte bloguri nu sunt interactive.

Totalitatea blogurilor şi a autorilor de bloguri a fost denumită blogosferă. (vezi blogosfera românească, blogosfera moldovenească).


luni, 8 februarie 2010

(IN)CULTURA LA ROMANI

Azi am asistat la o faza interesanta la Biblioteca Judeteana Valcea.

Am intrat zgribulita in incinta Bibliotecii, afara fulguia si era frig. In schimb, inauntru era asa cald si bine... nu-mi mai dadea inima ghes sa ies de acolo. Vroiam sa restitui doua carti si sa imprumut altele doua.
Am urcat incet-incet la etajul 1, sectia de imprumut pentru adulti. Inauntru mai erau cativa cititori, asa ca m-am asezat la coada, asteptandu-mi randul. In fata mea o adolscenta... cu o carte luata de la raft in mana. Fiti atenti la discutia dintre adolscenta si bibliotecara. Reproduc discutia 99%.

"-Vreau sa ma ajutati si pe mine, va rog. Aveti Anatol Francoistais?", adolscenta.
"-Franc... ce?", o intreaba bibliotecara nedumerita.
"-Anatol Francoistais", fata
"-Haideti sa verificam in calculator, sa vedem daca avem ceva de genul asta in baza de date. Dumneavoastra ce doriti sa imprumutati (adica eu)? Tot ma duc sa verific in baza de date, va verific pe amandoua!", bibliotecara.

Eu, ascultatoare ca intotdeauna, i-am intins lista cu cartile si am urmat-o pana la PC. La fel a facut si fata aceea.

"-Asa, sa vedem. Deci, cum spuneati? Anatol Francoistais? Francois-tais? Sau legat?", o intreaba bibliotecara pe fata, nedumerita. (se vedea ca nu stia de scriitorul asta si avand in vedere ceea ce urmeaza, ii dau dreptate).
"-Nu, impreuna, un singur nume de familie", raspunde adolescenta.
"-Nu gasesc scriitorul asta, dra. Sunteti sigura? Ce carte doriti? Cum se numeste cartea?", bibliotecara.
"-Pai asta e cartea, asa se numeste: Anatol....", fata"
-Cartea se numeste asa? Cum adica? Sunteti sigura ca nu e vorba de Anatol France? Eu stiu de scriitorul Anatol France, nicidecum de ce ati spus dvs.", decreta bibliotecara intr-un final..(uitandu-ma la fata ei, realizez ca se prinsese de greseala fetei, dar incearca sa vada pana unde se intinde aceasta).
"-Nu, noua asa ni s-a spus ca se numeste cartea. Nu stiu cum se numeste autorul".

Bibliotecara, sigura ca e vorba de fapt de Anatol France, se uita la mine:

"-Sa vedem ce carti avem pe lista, sa ma duc sa caut la raft"...

La mine a fost mai usor, a gasit rapid. Cat a cautat bibliotecara cartile, fata aceea s-a uitat pe lista de carti din PC si a vorbit si cu cineva la telefon despre cartea ei cu nabadai. Si a inteles ca s-a facut de cacao. Era vorba, intr-adevar, de Anatol France, iar cartea se numeste "Thais". Va amintiti cum a pronuntat ea initial: "Francois-tais"? De fapt, cand i s-a comunicat sa imprumute cartea "Thais", de Anatol France, probabil ca a fost prea mult ca sa tina minte aceste 3 cuvinte si a avut parte de ceea ce s-a intamplat azi la biblioteca. Drept dovada ca bibliotecara s-a intors cu cartea mea si cu "Thais" de Anatol France (sa ne fie de inteles, da?:)) ), iar adolescenta aceea a invatat un autor nou azi si sunt sigura ca data viitoare va sti exact ce roman sa imprumute.

Concluzia: asta e (IN)CULTURA generatiei viitoare. Si ne intrebam de ce ne ducem de rapa.