Supravietuire

Asa cum am promis, va voi spune ce mi-au spus medicii in urma analizelor facute. In afara de faptul ca am calcemia mai mica decat trebuie si iau calciu, nimic altceva care sa ma ingrijoreze. Azi la endocrinologie, dna doctor mi-a dat verdictul: "esti sanatoasa!" M-am bucurat!!! Acum m-am linistit, nu sunt "defecta" :)) Iar pentru o perioada lunga de timp nu mai vreau sa mai aud de spitale, injectii si medici. La cate mi s-au intamplat in ultimele luni, mi s-a luat. Va doresc multa sanatate! Va pup!

Un amic mi-a trimis de curand un film in PowerPoint, care mi-a dovedit ca banii sunt la putere in multe cazuri. O prietena mi-a zis mai demult ca ea munceste ca sa faca "acele bilete cu care se poate cumpara aproape orice". Iar eu, dupa ce am vazut filmuletul, m-am gandit: "banii pot cumpara si frumusetea!" Daca dati click pe titlul acestei postari, veti vedea pozele unor femei care... asa cum reiese si din titlu, s-au trasnformat din ratusca cea urata intr-o printesa. Sa-mi spune-ti parerea voastra.

De cativa ani mi-am facut un obicei in a-mi face analizele sangelui si un control general. Mi se pare ceva firesc sa am grija de sanatatea mea, mai ales ca eu ma imbolnavesc usor daca nu am grija cum trebuie de mine. Asa ca nici anul acesta nu am facut exceptie si am rugat-o pe dna doctor Mihaela (medicul meu de familie) sa-mi dea trimitere la laboratorul de analize, dermatologie si endocrinologie. Si nu in ultimul rand, la ortopedie (offf, piciorusul meu in gips - pt cei care au citit si postarile mele anterioare stiu despre ce este vorba). Si... asa a inceput aventura mea prin spitale, policlinici si cabinete particulare. 1. Prima data m-am dus la o clinica particulara din Rm. Valcea sa-mi fac analizele de sange (cica au laboratoarele mai dotate si tot nu plateam nimic pt analize, doar sunt suportate de stat, fiind asigurata). Nimic spectaculos aici, dimineata mi-au luat sangele, iar cateva ore mai tarziu am primit rezultatele (asa am aflat si ce grupa sanguina am:)) ). 2. Urma

Anul trecut eram la servici... stateam, cand am cunoscut-o pe Dna Ida. Nu era prima oara cand o vazusem la firma, doar ca de fiecare data aveam ceva de facut, deci nu vorbisem niciodata. Doar ca in ziua respectiva, ca un facut, eram singura. Dna Ida a intrat si m-a rugat sa o ajut. Nu puteam sa o refuz.... si asa a inceput o interesanta prietenie. De ce interesanta? Hmmm! Pentru ca Dna Ida avea 83 de ani, iar eu 26! Dar sa revin. Pentru ca am ajutat-o in acea zi, dansa mi-a zis: - "Te caut eu mai incolo sa-ti dau ceva." - "Ma bucur ca v-am putut ajuta", am raspuns eu. Intr-un fel nu ma asteptam ca Dna Ida sa se intoarca, multi oameni nu se tin de cuvant. Doar ca... dansa si-a respectat promisiunea. Din pacate, eu plecasem de la servici, am aflat apoi de la colegi si ulterior, chiar de la dna Ida, ca intr-adevar m-a cautat in acea zi. Dupa cateva zile, a revenit. Si mi-a facut o invitatie surpriza... la dansa acasa. Doar ca eu... am tras chiulul, nu m-am dus