Diferente...intre generatii

Eram prin clasa a III-a sau a IV-a cand am instalat si noi cablu; asta se intampla prin 1993. O firma de cablu aparuse la noi in oras. O parte din colegii mei de clasa aveau deja cablu si ii auzeam povestind ce vedeau la TV, despre emisiunile de pe posturile straine sau ce desene animate vedeau. Atunci inca nu cumparasem televizorul color... Am cumparat ceva mai tarziu unul, s-a mai defectat, l-am reparat si tot asa. Acum am la mine in camera un LCD care merge perfect, mama are si ea un TV la ea in camera.... dar trage tot la LCD-ul meu pentru ca TV-ul meu prinde mai multe canale.  Atunci foarte putini aveau calculator si acces la ineternet. Imi amintesc ca un coleg de clasa din scoala generala, Bogdan, povestea ca tocmai stricase monitorul de la calculator,  in joaca, ii daduse un pumn. Atunci eu am gandit ca daca as fi avut un calculator nu i-as fi dat un pumn "din joaca" si as fi avut mare grija de el. Trebuie sa ne gandim ca prin 1996 (cand s-a intamplat ceea ce v-am povestit) calculatoarele erau scumpe, nu ca acum, cand sunt accesibile pentru aproape toti. Calculator mi-am luat si eu, dar..... mai tarziu, terminasem deja facultatea, aveam 24 de ani atunci. In prezent am calculator cu acces la internet si telefon mobil, doar ca acum mi-as dori un laptop, vreau internet wirlles etc., etc..

Copiii de acum au toate acestea de mici, sunt invatati la scoala sa utilizeze un calculator, au cablu, au televizoare color, modele mai vechi sau mai noi si prind tot felul de posturi tv, asculta muzica pe posturile de specialitate.
Concluzia: Tehnologia avanseaza de la o zi la alta, trebuie sa ne bucuram de tot ce avem parte. Acum avem acces la informatii mult mai usor decat inainte. Si cand ma gandesc la copiii din tarile defavorizate care nu-si doresc decat o jucarie obisnuita si ceva de mancare....nici vorba de calculatoare, internet sau telefoane mobile.

Comentarii

  1. puiu mihai2 iulie 2011 la 20:04

    Eu pana la revolutie, nu stiu daca ma uitam 1 ora in total pe saptamana la Diamantul nostru alb -negru, nici nu aveai la ce sa te uiti.Toata ziua eram pe afara si ne jucam, fie iarna, fie vara.
    si crede-ma tare bine mai era.generatia de acum daca le-ai luat calculatorul nici nu stiu pe ce continent este romania.Marele google este la putere.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Multumiri de Martisor!

Imagine
Martisorul este un mic obiect de podoabă legat de un snur împletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare in traditia romanilor si a unor populații invecinate. Femeile si fetele primesc martisoare si le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. Impreună cu martisorul se oferă adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Sursa: www.wikipedia.org Mihai, iti multumesc pentru martisorul pe care mi l-ai facut cadou. Mi-ai facut o surpriza placuta. Am postat cateva poze cu felicitarea si martisorul primite (martisorul este un trifoi cu 4 foi din hartie de care este atasat un medalion sub forma literei "A", placat cu aur; iar felicitarea este foarte draguta, avand desenata pe ea un margaritar).
Citiți mai multe

Povestea vietii mele!

Am stat zilele astea si m-am gandit la ce mi s-a intamplat de-a lungul timpului si mi-am dat seama ca nu am avut o viata spectaculoasa, a fost una simpla, obisnuita.... si cu bune si cu rele. M-am nascut intr-o zi de toamna, pe 4 noiembrie (de Ziua Presedintelui, cum imi place mie sa spun; Traian Basescu e nascut tot pe 4 noiembrie)... am avut 3 kg. si am primit nota 10 la nastere. Mama mi-a spus ca eram un bebelus tare frumos, tuturor le placea de mine, eram blonduta si aveam ochii cenusii, ca ai tatalui meu. Cum parintii mei s-au despartit la scurt timp de la nasterea mea, iar mama a trebuit sa se intoarca la munca, eu am ramas in grija bunicii mele din partea mamei si a surorii ei. M-au ingrijit bine, imi amintesc ca bunica imi facea gogosi gustoase si imi spunea povesti cum numai ea stia. Mama si bunica m-au invatat sa scriu si sa citesc inainte sa merg la scoala, iar in clasa intai am fost apreciata din acest motiv. La scoala am fost un copil cuminte, cu note bune la invatatura,
Citiți mai multe

Doctor fara voie!

"Doctor fara voie" - prima piesa de teatru la care am fost pe anul asta. O prietena care vazuse deja piesa imi spuse ca ar fi pacat sa o ratez. Am asteptat cu nerabdare aceasta piesa, anul trecut nu am ajuns la teatru sa o vad din diverse motive.  Asa ca intr-o vineri seara am fost la Teatrul Anton Pann din Rm. Valcea si am vazut o interpretare extraordinara a actorilor valceni. Piesa a fost pusa in scena intr-un mod in care ne-a acaparat pe toti. "Doctor fara voie" de Moliere este o satira comica. Personajul principal este un taran, Sganarelle, care, fara voia lui, ajunge doctor. Sotia taranului vrea sa se razbune pe el pentru bataile pe care i le aplica din cand in cand si ii face o farsa. Femeia, asistand intamplator la o discutie, afla ca fiica unui om instarit a ramas muta si niciun medic nu a reusit sa o vindece. Sotia intra in joc si spune ca sotul ei este un medic foarte priceput, dar este putin .... diferit; adica se comporta ca un om simplu si nu recunoas
Citiți mai multe