vineri, 8 ianuarie 2010

Idiotenia patronilor, episodul 3

Candva am promis ca va voi impartasi din experienta mea capatata la interviurile la care am participat pentru ocuparea unui loc de munca. Si m-am decis sa va mai povestesc inca o intamplare.

Am depus un C.V. la o firma, nu era mare lucru, dar postul era comod. De fapt, am depus C.V.-ul la mai multe firme in aceea perioada si nu faceam decat sa astept sa fiu sunata. Cred ca si uitasem pentru ce posturi aplicasem. Dar... m-au sunat! M-am dus, curioasa sa aflu mai multe si sa vad daca se merita sa lucrez la ei. Vocea care m-a sunat sa ma cheme la interviu era a unui tanar, din discutie intelegand ca era chiar patronul. Auzisem ca e destul de tanar, dar dupa voce... as fi zis ca d-abia a terminat liceul. "Oare cati ani are?", m-am intrebat in drum spre interviu.

Am intrat in firma si l-am reperat imediat. Avea o sapca pe cap, sacou si blugi si nu-i dadeam mai mult de 28 de ani. I-am spus ca am venit la interviu. Totul a durat vreo 5 minute. Inca de la inceput am aflat ca plecasera doi angajati (care, dupa spusele lui, isi insusisera bunuri si bani care apartineau firmei). Mi-a aratat si inventarul, paguba era de vreo 17 milioane lei vechi. Doar ca pe mine nu ma interesau aceste detalii. Realizand ca nu ma interesa asa mult, a inceput sa-mi spuna despre conditiile de lucru etc. etc. Dar tot nu punctase ce ma interesa pe mine si atunci l-am intrebat eu lucrurile esentiale: programul de munca, contractul de munca, perioada de proba si salariul.
La program nu am comentat nimic. La restul.... va las sa trageti concluziile.
Salariul: 5 milioane si inca ceva peste, daca merge bine (nu ma refer la cine stie ce suma, credeti-ma); "un salariu extrem de mare, dar extrem de mare pentru cat se lucreaza aici, dar extraordinar de mare pentru cat se munceste aici", mi-a explicat el tare mandru de "recompensa" oferita celui care va lucra pentru el.
Proba de lucru: 3 luni.
Contractul de lucru: se va incheia dupa cele 3 luni.

Va spun doar ca nu am acceptat postul, iar el a ramas sa-si gaseasca pe altcineva dispus sa lucreze pentru un salariu "extraordinar de mare".

3 comentarii:

  1. bine ai facut! Era un prost cu sapca de..bou :). 5 milioane.. mama lor de banditi :). Romania,.. nu dam inainte de loc,de aia pleaca toti.Pe deasupra mai gasesti si vreun idiot de asta cu senzatii de impresar. Ce pacat k nu poti trai in tara ta. Dar mai bine stau afara inca 20 de ani. makr astia te trateaza bine,dak muncesti.

    RăspundețiȘtergere
  2. In fata unei asemenea exorbitante oferte de salariu aveai doua variante comice de a-i da peste nas.Puteai sa-l parafrazezi un pic pe cosbuc:"-500 de techinlei(plus bonus).primesti?
    -ooo,patroane cat de darnic esti!...":))
    Dar pentru ca sunt convins ca babuinul nu ar fi prins aluzia ii puteai servi un text mai neaos, din popor: " Ce ar fi daca v-ati lua dvs aceasta colosala,gigantica suma de bani si v-ati vara-o acolo unde nu ajunge niciodata soarele.Si daca mai este loc va puteti baga si bonusurile.'':))

    RăspundețiȘtergere
  3. Unii patroni se considera prea importanti doar pt ca.... au o firma. Doar ca nu e de ajuns.

    Mi-au ramas intiparite cuvintele unui profesor din facultate: "Daca tot te face patronul PROST, macar sa te faca unul cu facultate, nu unul cu 8 clase." Ii dau dreptate!

    RăspundețiȘtergere