Povestea vietii mele!

Am stat zilele astea si m-am gandit la ce mi s-a intamplat de-a lungul timpului si mi-am dat seama ca nu am avut o viata spectaculoasa, a fost una simpla, obisnuita.... si cu bune si cu rele.

M-am nascut intr-o zi de toamna, pe 4 noiembrie (de Ziua Presedintelui, cum imi place mie sa spun; Traian Basescu e nascut tot pe 4 noiembrie)... am avut 3 kg. si am primit nota 10 la nastere. Mama mi-a spus ca eram un bebelus tare frumos, tuturor le placea de mine, eram blonduta si aveam ochii cenusii, ca ai tatalui meu. Cum parintii mei s-au despartit la scurt timp de la nasterea mea, iar mama a trebuit sa se intoarca la munca, eu am ramas in grija bunicii mele din partea mamei si a surorii ei. M-au ingrijit bine, imi amintesc ca bunica imi facea gogosi gustoase si imi spunea povesti cum numai ea stia. Mama si bunica m-au invatat sa scriu si sa citesc inainte sa merg la scoala, iar in clasa intai am fost apreciata din acest motiv. La scoala am fost un copil cuminte, cu note bune la invatatura, niciodata nu i-am facut mamei probleme, invatatoarea si diriginta vorbindu-ma doar de bine la sedinte.

La examenul de admitere la liceu am obtinut o nota buna, 8.82, si am intrat la un liceu cu profil economic din orasul meu, la clasa de finante-contabilitate, desi initial mi-am dorit sa intru la un liceu cu profil uman, la clasa de filologie pentru ca imi placea sa citesc foarte mult. Dar se pare ca Dumnezeu a avut alte planuri pentru ca mi-a placut sa invat contabilitate si dupa terminarea liceului am urmat o facultate tot cu profil economic. Dupa absolvirea facultatii m-am si angajat la un birou de contabilitate ca economist, dar nu au dat dovada de seriozitate si...m-am reorientat.... Mi-am gasit un alt servici, in cu totul alt domeniu, si, desi in cartea mea de munca era scris economist, eu am lucrat pe alt post... pana cand firma a fost afectata de criza financiara (pana la urma s-a si inchis) si a trebuit din nou sa prospectez piata muncii.... Dupa mai multe cautari si interviuri m-am angajat, o si cunosteam cat de cat pe patroana... dar a fost un dezastru, pentru ca respectiva era o profitoare si eu am plecat prin demisie si consider ca am luat cea mai buna decizie....

In momentul de fata urmez un curs de tehnician maseur  si imi place foarte mult. Dar acesta nu este singurul curs pe care l-am facut. Acum cativa ani nu stiam sa folosesc computerul si am urmat un curs de operator calculator, care mi-a folosit mai tarziu, mi-a prins tare bine ca dovada ca eu acum sunt in fata calculatorului si scriu pe blog:)). De asemenea, am facut si un curs de Inspector resurse umane, dar am indoielile mele ca voi profesa vreodata in acest domeniu... Si, ca sa nu uit, am facut si un masterat in finante-banci....

Mi-am dat seama ca fiecare lucru isi are rostul lui in viata, nu de putine ori lucrurile carora la un moment dat nu le vedeam rostul, le gaseam nefolositoare... s-a dovediat a-si avea cu adevarat rostul mai tarziu, chiar si dupa multi ani.

Am intalnit oameni diferiti (ca daca am fi la fel, ne-am plictisi si ar fi ciudat, nu?!), unii erau mai buni, altii mai rai... Mi s-a spus ca se poate si mai rau de atat si nu am pus niciodata la indoiala acest lucru pentru ca se spune ca niciodata Dumnezeu nu-ti da mai mult decat poti duce....

Doar ca in unele momente vreau si eu sa mi se intample ceva spectaculos, nemaintalnit... asa cum numai in filme vedem, dar cred ca sunt putine sanse... nu-i asa?

Pana una alta, nu-mi ramane decat sa-mi vad de treaba si sa ma ocup de lucrurile obisnuite din viata de zi cu zi...

Si...poate in alta zi va voi mai povesti si alte lucruri...