ultimele 2 saptamani

Azi am fost la ortopedie cu inima stransa. Aveam emotii, d-abia asteptam ca medicul sa dea verdictul. Inca ma mai durea piciorul, nu puteam calca tare pe el.

Am ajuns la cabinet, asistenta mi-a dat gipsul jos. Hmmm, piciorul nu se mai desumflase de cand fusesem ultima data. Banuiam ca in conditiile astea voi mai sta imobilizata o perioada. Si am avut dreptate. Am facut radiografia, iar medicul ortoped a zis ca pentru a se vindeca complet, trebuie sa mai stau inca 2 saptamani in gips si apoi sunt mari sanse sa scap de el. Eram incantata ca nu s-a ajuns la operatie, iar daca pentru a fi din nou "pe picioarele mele" trebuia sa mai suport inca 2 saptamani acea "cizmulita", atunci nu-mi ramanea decat sa ascult recomandarea medicului.
Acum, numar zilele pana la "eliberarea" piciorusului meu:))

Asa ca, dragi prieteni si cititori, aveti grija cum calcati. Ca apoi patiti ca mine!:)

P.S.: Am primit acceptul oficial al medicului sa stau la calculator:)).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Multumiri de Martisor!

Imagine
Martisorul este un mic obiect de podoabă legat de un snur împletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare in traditia romanilor si a unor populații invecinate. Femeile si fetele primesc martisoare si le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. Impreună cu martisorul se oferă adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Sursa: www.wikipedia.org Mihai, iti multumesc pentru martisorul pe care mi l-ai facut cadou. Mi-ai facut o surpriza placuta. Am postat cateva poze cu felicitarea si martisorul primite (martisorul este un trifoi cu 4 foi din hartie de care este atasat un medalion sub forma literei "A", placat cu aur; iar felicitarea este foarte draguta, avand desenata pe ea un margaritar).
Citiți mai multe

Povestea vietii mele!

Am stat zilele astea si m-am gandit la ce mi s-a intamplat de-a lungul timpului si mi-am dat seama ca nu am avut o viata spectaculoasa, a fost una simpla, obisnuita.... si cu bune si cu rele. M-am nascut intr-o zi de toamna, pe 4 noiembrie (de Ziua Presedintelui, cum imi place mie sa spun; Traian Basescu e nascut tot pe 4 noiembrie)... am avut 3 kg. si am primit nota 10 la nastere. Mama mi-a spus ca eram un bebelus tare frumos, tuturor le placea de mine, eram blonduta si aveam ochii cenusii, ca ai tatalui meu. Cum parintii mei s-au despartit la scurt timp de la nasterea mea, iar mama a trebuit sa se intoarca la munca, eu am ramas in grija bunicii mele din partea mamei si a surorii ei. M-au ingrijit bine, imi amintesc ca bunica imi facea gogosi gustoase si imi spunea povesti cum numai ea stia. Mama si bunica m-au invatat sa scriu si sa citesc inainte sa merg la scoala, iar in clasa intai am fost apreciata din acest motiv. La scoala am fost un copil cuminte, cu note bune la invatatura,
Citiți mai multe

Doctor fara voie!

"Doctor fara voie" - prima piesa de teatru la care am fost pe anul asta. O prietena care vazuse deja piesa imi spuse ca ar fi pacat sa o ratez. Am asteptat cu nerabdare aceasta piesa, anul trecut nu am ajuns la teatru sa o vad din diverse motive.  Asa ca intr-o vineri seara am fost la Teatrul Anton Pann din Rm. Valcea si am vazut o interpretare extraordinara a actorilor valceni. Piesa a fost pusa in scena intr-un mod in care ne-a acaparat pe toti. "Doctor fara voie" de Moliere este o satira comica. Personajul principal este un taran, Sganarelle, care, fara voia lui, ajunge doctor. Sotia taranului vrea sa se razbune pe el pentru bataile pe care i le aplica din cand in cand si ii face o farsa. Femeia, asistand intamplator la o discutie, afla ca fiica unui om instarit a ramas muta si niciun medic nu a reusit sa o vindece. Sotia intra in joc si spune ca sotul ei este un medic foarte priceput, dar este putin .... diferit; adica se comporta ca un om simplu si nu recunoas
Citiți mai multe